Un sondaj realizat recent de Institutul pentru Politici Publice (IPP) relevă faptul că procentul românilor care consideră că persoanele cu dizabilități sunt discriminate în România (77%) a crescut față de anul trecut. Mai mult, 43% dintre respondenții din acest an cred că manifestările discriminatorii sunt în creștere mai ales în comunitate (53%) și la angajarea în muncă (31%).
În ceea ce privește drepturile pe care românii le consideră cel mai adesea încălcate persoanelor cu dizabilități intelectuale, sondajul IPP a arătat că: 59% dintre respondenți cred că persoanelor cu handicap mintal le este interzis/încălcat dreptul de a adopta un copil; 57% consideră că acestor persoane le este încălcat dreptul de a fi alese; 41% consideră că celor cu hadicap intelectual le este încălcat dreptul de a avea un loc de muncă; 35% cred că acești oameni nu au, în România, dreptul de a avea o locuință proprie; 34% spun că persoanelor cu dizabilități intelectuale nu le este respectat dreptul de a călători liber în afara granițelor țării.
„Pe fondul lipsei de înţelegere faţă de drepturile persoanelor cu dizabilităţi, intoleranţa românilor scade proporţional cu apropierea fizică de acestea, chiar dacă într-o proporţie ceva mai scăzută faţă de anul trecut. În continuare, 21% dintre români resping categoric ideea de a locui vreodată cu o persoană cu dizabilităţi intelectuale, iar 14% nu ar lucra vreodată cu o persoană cu dizabilităţi intelectuale. Peste jumătate dintre respondenţi (51%) declară că nu cunosc nicio persoană cu dizabilităţi intelectuale, 21% spun că au cunoştinţe, 5% - rude. Considerăm că uşoara ameliorare a situaţiei răspunsurilor prin comparaţie cu anul trecut poate fi legată şi de numărul în creştere de proiecte din fonduri structurale care au avut o componentă importantă de campanii publice, ceea ce a expus publicul larg din România la minime informaţii privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi în general (numai prin POSDRU s-au alocat peste 60 de milioane de euro pentru proiecte destinate persoanelor cu dizabilităţi, în ultimii 3 ani). Din păcate, puţine proiecte din totalul celor care pretind că abordează persoanele cu dizabilităţi, dintre toate finanţate din fonduri structurale, se adresează celor cu dizabilităţi intelectuale”, se precizează în raportul IPP dat publicității.
Potrivit sondajului IPP cu privire la condițiile reale de viață ale persoanelor cu dizabilități intelectuale, s-a constatat că acestea sunt percepute ca având o situație mult mai puțin gravă (doar 5%), față de cele care suferă de boli psihice (37%), seropozitivii sau cei cu dizabilități fizice (18%), ba chiar și față de dependenții de droguri (17%).
Românii consideră că pentru starea de fapt actuală a oamenilor cu handicap vinovat este statul, care nu-i susține suficient. Cu acest lucru sunt de acord 81% dintre respondenți. „Influenţaţi cel mai probabil şi de efectele crizei economice, respondenţii cred că principala soluţie ar fi ca statul să aloce mai mulţi bani – 42% consideră aceasta drept principala soluţie (faţă de 33% în 2011), în locul sprijinirii familiei (pentru această soluţie procentul respondenţilor scăzând anual de la 27% la 20%) sau a facilitării accesului acestora la educaţie şi servicii publice (9% optează pentru această soluţie de ameliorare a condiţiilor de viaţă pentru persoanele cu dizabilităţi spre deosebire de 16% în 2011). În continuarea acestei opţiuni înspre creşterea sprijinului oferit de stat, alarmantă este şi scăderea ponderii celor care cred că familia ar trebui să se ocupe de îngrijirea persoanei cu dizabilităţi: în 2011, 38% considerau că familia reprezintă soluţia pentru îngrijirea persoanei, iar în acest an - doar 23%. 69% dintre respondenţi cred că persoanele cu dizabilităţi ar trebui să fie în grija statului, faţă de 53% cât reprezentau cei care considerau acest lucru anul trecut”, se precizează în raportul IPP.
Institutul de Politici Publice consideră că soluția pe termen mediu și lung față de această situație constă în dezvoltarea de servicii sociale specializate prestate de furnizori privați, dar și publici, profesioniști, contractatți de pe piața liberă. „Deşi societatea recunoaşte faptul că acestea sunt discriminate şi că le sunt negate o serie întreagă de drepturi fundamentale, tendinţa este aceea de a trata persoanele cu dizabilităţi intelectuale ca pe o «problemă» a statului şi nu ca persoane cu drepturi egale, care ar trebui să fie integrate în societate şi familie”, se subliniază în raportul IPP.
Persoanele cu dizabilitati traiesc in societate si totusi sunt atat de putin cunoscute, intelese, sprijinite...