România l-a UITAT când 'n-a mai putut', Ungaria îl trimite la Olimpiadă!

Iuli-Ana's picture

Richard Osvath (26 de ani), multiplu campion naţional la spadă cu CSS Satu Mare, a trăit timp de şapte ani o adevărată dramă. Un lanţ de accidente şi ghinioane l-a adus în scaunul cu rotile şi a fost la un pas de a renunţa la sport. A revenit în forţă în primăvara acestui an şi a reuşit să se califice la Jocurile Paralimpice de la Londra, de anul viitor, unde va reprezenta Ungaria. România nu i-a oferit sprijin şi nici condiţiile necesare continuării sportului pe care-l iubeşte mai presus de orice: scrima.
Povestea lui Richard Osvath este o adevărată lecţie de viaţă pentru mulţi dintre noi. La doar 19 ani, "Richie", aşa cum îi spun prietenii, a primit o grea lovitură din partea destinului. Într-o banală partidă de fotbal cu prietenii, Richard a suferit o ruptură de ligamente la genunchiul drept. S-a operat şi a revenit pe planşă, acolo unde se simte cel mai bine. Un an mai târziu, în 2005, genunchiul respectiv i s-a blocat la un antrenament. "M-am speriat atunci, dar după operaţie medicii mi-au spus că pot continua scrima" , a spus Richard, care în 2006 avea să cucerească ultimul titlu de campion naţional. În 2008, a suferit un nou şoc. De această dată, viaţa părea să-i dea lovitura decisivă. "În toamna lui 2008 am făcut o imprudenţă şi am căzut pe linia de tramvai. Genunchiul bolnav mi s-a infectat. A urmat un lung şir de operaţii în tară şi străinătate, dar în final nu se mai putea face nimic. Genunchiul mi-a rămas blocat! Nu mai am decât ligamentele colaterale la piciorul drept" , se confesează Richard.
Multiplu campion la spadă cadeţi şi juniori, Richard Osvath avea tot viitorul în faţă, dar soarta a vrut să fie altfel. Din 2008 şi până la începutul acestui an nu a mai pus mâna pe spadă. "La începtul acelei perioade simţeam că am pierdut totul. Toată munca mea de 15 ani (n.r. - s-a apucat de scrimă la 8 ani) se ducea de râpă. Mă puteam deplasa, dar de concurat nu se mai punea problema, decât într-un scaun cu rotile. Norocul meu a fost că familia, prietenii şi antrenorii de la CSS Satu Mare au fost lângă mine şi m-au susţinut", a declarat "Richie".
Chiar şi cu piciorul drept blocat, Richard nu putea sta degeaba. Şi s-a apucat să înveţe o nouă meserie. "După câteva luni în care nu am avut puterea să fac ceva, mi-am spus că e cazul să încerc să o iau pe un alt drum. Şi aşa am învăţat meseria de frizer. Mama e frizeriţă şi ea mi-a fost profesoară. Am deprins repede şi pot să spun că mi-a plăcut. Am lucrat o bună perioadă alături de mama mea şi de verişorul meu la un salon de specialitate".
Richard îşi găsise o nouă ocupaţie, dar tot nu putea să stea departe de sala de scrimă. Mergea des la Sala "Alexandru Csipler" din Satu Mare, unde îi urmărea la lucru pe foştii săi colegi de echipă. Îşi dorea foarte mult să revină pe planşă. Cum în România nu avea nicio şansă de a face spadă din scaunul cu rotile, Ungaria i-a întins o mână. Prin intermediul antrenoarei sale de la CSS Satu Mare, Eva Lenghel, Federaţia de Scrimă din Ungaria l-a ajutat să se reapuce de scrimă în primăvara acestui an. "Nu mi-a venit să cred că mi s-a oferit şansa de a concura din nou. Federaţia de la Budapesta mi-a pus la dispoziţie un scaun cu rotile special pentru concursuri, mi-a oferit suport în obţinerea cetăţeniei maghiare, iar în martie am revenit oficial pe planşă", ne-a povestit tânărul sătmărean.
Iar revenirea lui nu a fost fără rezultat. La Cupa Mondială de la Varşovia a câştigat medalia de aur, fapt ce i-a dat dreptul să concureze la Campionatul Mondial din Italia, de la Catania. În Peninsulă, Richard a terminat întrecerea pe locul cinci, fapt ce îi dă dreptul să concureze la anul la Jocurile Paralimpice de la Londra (întrecere rezervată sportivilor cu handicap). "Simt că am început o nouă viaţă. Calificarea la Londra e un vis împlinit. Dar nu mă voi opri aici. Vreau medalia de aur la anul", ne spune Richard. Povestea continuă.(preluare Prosport)

Categorii: 

Tags: