Plin de enigmă şi destin,
În el străluce faimos hyperion,
Incandescenţa soriilor ce străbate,
Enigmatică infinitate găzduitoare,
Acea stea, Sub care te-ai născut, De ai fi vrut, Ori n-ai fi vrut, Te-a ales de la-nceput, Să fii robul ei cel mut.
O stare de fapt, O senzație profundă, Iți auzi doar zgomotul pașilor tăi, Inima se zbate într-un corp cuprins de anxietate, Precum leul în cușcă.
