Cancerul de col uterin

Iuli-Ana's picture

Cancerul de col uterin este principala cauză de deces în rândul româncelor cu vârste între 15 si 44 de ani. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că România se afla pe primul loc în Europa ca rata a mortalitatii provocată de această boala, riscul fiind de trei ori mai mare la noi în ţară faţă de media europeană. Potrivit statisticilor de specialitate, în fiecare zi nouă românce sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, de 16 ori mai multe decât media europeană. Cifrele mai arată că această boală ucide şase românce, de patru ori mai mult decât în Europa. Jumătate din femeile diagnosticate cu cancer de col uterin au vârste cuprinse între 35 şi 55 de ani. Asimptomatic, cancerul e col este greu de depistat în stadiu incipient când se soluţionează cu o rată de supravieţuire de aproape 100%. Dacă stadiul de cancer este unul mai avansat, răspândit în ganglionii limfatici, dar neextins în alte locuri, rata de supravieţuire este de 92%. Diagnosticarea precoce se poate face prin teste regulate Papanicolau şi prin acordarea atenţiei la semne şi simptome. Virusul HPV, principala cauză a apariţiei cancerului de col uterin Medicii spun că această boală poate apărea atât în urma unei infectări cu virusul HPV, dar şi din cauza unei diete dezechilibrate. Specialiştii au realizat o listă cu principali factori care duc la apariţia acestei boli. ● Infecţia cu Papiloma virus uman (HPV) este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin. HPV este considerat a fi aproape o necesitate pentru dezvoltarea cancerului de col uterin. Unele forme de comportament sexual cresc riscul unei femei de a avea infecţia cu HPV, printre acestea numărându-se atât începerea vieţii sexuale de la o vârstă fragedă, dar şi prezenţa a numeroşi parteneri sexuali. „Poţi fi purtător de HPV timp de mulţi ani fără nici un simptom sau condiloame. Din acest motiv, partenerul sexual, fără a fi conştient, poate transmite cu uşurinţă virusul HPV. Studii recente au arătat că utilizarea prezervativului nu este foarte eficientă în prevenirea transmiterii HPV. Motivul este că prezervativul nu acoperă toate zonele genitale în care este localizat virusul. ● Fumatul joacă şi el un rol important în apariţia acestei afecţiuni. Femeile fumătoare au un risc de două ori mai mare de a se îmbolnăvi, spre deosebire de cele care nu au acest viciu. Specialiştii sunt de părere că fumul de ţigară are un efect cancerigen nu numai asupra plămânilor, dar şi asupra multor altor organe, printre acestea numărându-se şi colul uterin. Aceste substanţe dăunătoare absorbite prin plămâni se trasportă prin sânge către diferite organe. În secreţiile cervicale ale fumătorilor au fost depistate multe substanţe dăunătoare care provin de la ţigări, care afectează grav celulele cervicale prin schimbarea ADN-ului şi contribuie la apariţia cancerului. ● Infecţia cu Chlamydia este la fel de dăunătoare ca şi virusul HPV. Chlamydia este o bacterie relativ frecventă, care se transmite pe cale sexuală şi care poate infecta sistemul genital feminin. În multe cazuri infecţia nu dă simptome şi poate fi detectată doar în timpul controalelor de rutină. ● Infecţia cu HIV se numără şi ea printre principalii factori de apariţie a cancerului de col uterin. „HIV este virusul care cauzează SIDA. Acest virus slăbeşte sistemul imunitar, în consecinţă, creşte riscul de infecţie cu HPV. Un sistem imunitar puternic ar ajuta la încetinirea dezvoltării şi răspândirii celulelor canceroase pe când un organism infectat cu HIV este un mediu propice de trasformare a precancerului în cancer. ● Dieta săracă în fructe şi legume creşte riscul de cancer de col uterin. Studiile au arătat că cele mai multe cazuri au fost depistate în rândul femeilor cu excese de greutate. ● Anticoncepţionalele utilizarea pe termen lung duce la creşterea riscului de apariţie a cancerului de col. Unele studii au arătat un risc crescut la femeile care au utilizat 5 ani sau mai mult aceste pilule contraceptive. ● Femeile care au un istoric de sarcini multiple au un risc mai mare de cancer de col uterin. ● Statutul socio-economic scăzut are un impact puternic asupra predispoziţiei cancerului de col uterin. Femeile cu un nivel socio-economic scăzut nu au posibilitatea de a face regulat un test Papanicolau şi nici acces la tratamentul preinvaziv al cancerului de col uterin. Aceste femei deseori suferă de malnutriţie, factor care sporeşte riscul îmbolnăvirii. ● Istoricul familial este şi el pe lista factorilor care duc la apariţia cancerului de col uterin. Studiile recente au demonstrat creşterea riscului de îmbolnăvire de cancer de col uterin la femeile ale căror mame sau surori suferă de această boală. Unele studii arată că problema este lupta cu infecţia cu HPV care duce la o afecţiune ereditară. Medicii spun că această boală are o rată de supravieţuire de 100% dacă este depistată în faze incipiente. Problema cancerului de col uterin este că devine simptomatic odată cu avansarea bolii, dar rata de supravieţuire scade. Pentru a preveni acest lucru, specialiştii recomandă femeilor să se prezinte la medicul ginecolog cel puţin o dată pe an, pentru a face un control de rutină şi pentru a face un test Papanicolau. Odată depistată, boala poate fi tratată şi cu un tratament personalizat. Potrivit medicilor, noua abordare medicală, respectiv tratamentul personalizat, creşte speranţa de viaţă cu 25-40%, în funcţie de tipul tumorii şi instrumentul terapeutic. Tratamentul personalizat se bazează pe ultimele descoperiri în genetică şi biologie moleculară, folosind medicamentele cât mai eficient posibil şi fiind mai eficient, mai puţin toxic şi mai accesibil. Acest tip de terapie, combinată cu o abordare multidisciplinară, poate conduce la furnizarea tratamentului medical cel mai potrivit şi mai modern pentru fiecare pacient în parte, în funcţie de starea sa de sănătate, localizarea tumorii, tipul şi stadiul bolii.

Categorii: 

Tags: