Aseara privind o fotografie pe care mi-a facut-o cineva in urma cu cateva zile ma gandeam ca ar trebui sa fiu mai atenta la postura mea macar atunci cand sunt in public, apoi mi-am amintit de un articol ce il citisem in urma cu cateva saptamani si care imi placuse mult, asa ca m-am hotarat sa vi-l impartasesc si voua, celor ce poate ca si mine, la un moment dat nu va place cum ati iesit intr-o fotografie tocmai din cauza dizabilitatii pe care o aveti.

,,Ȋn general, persoanele cu dizabilități sunt marginalizate de societate pentru simplul fapt că fizicul lor nu este identic cu cel al persoanelor care nu au nici o problemă de sănătate și ignoră lucrul cel mai important: acceptarea și egalitatea între oameni.
Deși suntem în secolul vitezei, cu știința avansată, cu mentalități noi create și cu informații la tot pasul, parcă psihicul societății noastre a rămas undeva în urmă și consideră omul ca pe un simplu manechin perfect. Un fel de robot care îl acceptă pe cel de lângă el cu condiția să arate la fel ca el.
Ȋnsă, omul este o ființă vie ce are diverse sentimente: de bucurie, de durere, de singurătate, de fericire, dar și acel sentiment de apartenență, de acceptare de care societatea uită iar, lucrul acesta este unul tragic.
Astfel, unii oameni se gândesc la acceptarea totală în societate a persoanele cu dizabilități și au creat o campanie intitulată ,,Pentru că cine este perfect?’’. Acțiunea a fost creată special pentru persoanele cu dizabilități. Au fost construite manechine identic după forma corpurilor cu o anumită dizabilitate: cu o scolioză accentuată, cu o boală osoasă, cu o anumită malformație a coloanei vertebrale, cu un picior mai scurt decât celălalt. Manechinele create au fost îmbrăcate cu cele mai exclusiviste haine și expuse în vitrinile magazinelor. Acțiunea a fost concepută cu scopul de a provoca reflecție trecătoriilor și în același timp, acceptare deoarece ca orice membru al acestei societăți și persoanele cu dizabilități au șansa de integrare și de egalitate.
,,De multe ori alergăm după niște idealuri mărețe, în loc
să acceptăm viața în toată dimensiunea ei.
Pro Imfirms se străduiește ca persoanele cu dizabilități să fie acceptate, dar și incluse în societate’’ a declarat Mark Zumbuhi, un membru al organizației Pro infirmis.
Aceasta idee s-a extins și cu ajutorul directorului Alain Gsponer. El a captat Campania și cu ajutorul domnișoarei handicap 2010, Jasmin Rechsteiner, al prezentatorului de radio și critic de film, Alex Oberholzer, al atletului Kolly, al blogger-iței, Nadja Schmid și al actorului, Elwin Aljukic au făcut un scurt-metraj care circulă pe toate rețelele de socializare pentru a cunoaște acest concept de acceptare a persoanelor cu dizabilități, câți mai mulți oameni.''
Sursa articol: http://observatorul.ro/

La acest articol as adauga ca de multe ori nu cei din jur au o probleme cu felul in care aratam ci noi insine...